Theodor Aman
.
.
.
Nãscut la 20 mart. 1831, Câmpulung - mort la 19 aug. 1891, Bucuresti. Fiul serdarului Dimitrie Aman. Copilãria si-a petrecut-o în casa pãrinteascã de la Craiova. Dupã studii la scoala Centralã din Craiova (prof. C. Lecca) a urmat Colegiul Sf. Sava din Bucuresti (prof.Carol Walenstein). În 1850 pleacã la Paris, unde studiazã pictura cu Martin Drolling si Fr. Picot. Animat de puternice sentimente patriotice, participã la Revolutia de la 1848. Alãturi de loan Maiorescu, Eugeniu Carada, Gheorghe Chitu si altii. Membru al Clubului revolutionar local, care avea sediul în clãdirea scolii Centrale din Craiova.
-1.jpg)
A cãlãtorit la Constantinopol, fiind primit de Sultan, cãruia i-a prezentat tabloul Bãtãlia de la Oltenita. În Crimeea a pictat Bãtãlia de la Alma, tablou expus la Paris (1855.). La Craiova, a executat Portretul Pepicãi Aman, mama sa (1855-1856); portretul lui Alexandru Aman, fratele sãu si portretul Aristiei Aman, sotia lui Alexandru (1856). La 12 octombrie 1857 se afla din nou la Craiova, martor al scenei de entuziasm din fata scolii Centrale, când a avut loc o întâlnire publicã, prounionistã. Evenimentul i-a inspirat tabloul Hora Unirii la Craiova, pictat în acelasi an. Tot în 1857 a pictat portretele lui lancu si Sevastita Socolescu (cumnatul si sora sa), iar mai târziu, portretele lui Grigore Nicolae si Jean Racovitã (Craiova, 1865).
A fost numit directorul scolii din Bucuresti, prin decretul semnat de Alexandru loan Cuza, la 5 octombrie 1864. A fost un pictor foarte productiv (3000 de lucrãri), gravor si sculptor, muzicant amator. Membru post-mortem al Academiei Române (10 sep. 1991).
Opera are o tematicã variatã: mitologicã, religioasã, istoricã, socialã si portrete. Din istoria nationalã a ales momente si personaje ilustrative.
Picturi: Eliberarea tiganilor (184; Portretul artistului (1853); Proclamarea Unirii (1861); Jurãmântul pe Constitutie al M.S. Domnitorului Carol I (1863); Portretul Aristiei Aman; Portretul lui Alexandru Aman (1856); Ciresi; Fratii Aman; Mama lui Th. Aman; Cea din urmã noapte a lui Mihai Viteazul (1857); Sotia lui Alexandru Aman (1863); Portretul lui lancu Vãcãrescu; Petrecerea cu lãutari; Vlad Tepes si solii; Capul lui Bathori; Bãtãlia de la Cãlugãreni etc.
Gravuri: Carol I; Jocul de cãrti; Cap de tigan slãtar; Jocul bãtutei; Un lãutar; La o seratã; Tigancã; Bivoli dejugati; Popas la munca câmpului etc.
Nãscut la 20 mart. 1831, Câmpulung - mort la 19 aug. 1891, Bucuresti. Fiul serdarului Dimitrie Aman. Copilãria si-a petrecut-o în casa pãrinteascã de la Craiova. Dupã studii la scoala Centralã din Craiova (prof. C. Lecca) a urmat Colegiul Sf. Sava din Bucuresti (prof.Carol Walenstein). În 1850 pleacã la Paris, unde studiazã pictura cu Martin Drolling si Fr. Picot. Animat de puternice sentimente patriotice, participã la Revolutia de la 1848. Alãturi de loan Maiorescu, Eugeniu Carada, Gheorghe Chitu si altii. Membru al Clubului revolutionar local, care avea sediul în clãdirea scolii Centrale din Craiova.
A cãlãtorit la Constantinopol, fiind primit de Sultan, cãruia i-a prezentat tabloul Bãtãlia de la Oltenita. În Crimeea a pictat Bãtãlia de la Alma, tablou expus la Paris (1855.). La Craiova, a executat Portretul Pepicãi Aman, mama sa (1855-1856); portretul lui Alexandru Aman, fratele sãu si portretul Aristiei Aman, sotia lui Alexandru (1856). La 12 octombrie 1857 se afla din nou la Craiova, martor al scenei de entuziasm din fata scolii Centrale, când a avut loc o întâlnire publicã, prounionistã. Evenimentul i-a inspirat tabloul Hora Unirii la Craiova, pictat în acelasi an. Tot în 1857 a pictat portretele lui lancu si Sevastita Socolescu (cumnatul si sora sa), iar mai târziu, portretele lui Grigore Nicolae si Jean Racovitã (Craiova, 1865).
A fost numit directorul scolii din Bucuresti, prin decretul semnat de Alexandru loan Cuza, la 5 octombrie 1864. A fost un pictor foarte productiv (3000 de lucrãri), gravor si sculptor, muzicant amator. Membru post-mortem al Academiei Române (10 sep. 1991).
Opera are o tematicã variatã: mitologicã, religioasã, istoricã, socialã si portrete. Din istoria nationalã a ales momente si personaje ilustrative.
Picturi: Eliberarea tiganilor (184; Portretul artistului (1853); Proclamarea Unirii (1861); Jurãmântul pe Constitutie al M.S. Domnitorului Carol I (1863); Portretul Aristiei Aman; Portretul lui Alexandru Aman (1856); Ciresi; Fratii Aman; Mama lui Th. Aman; Cea din urmã noapte a lui Mihai Viteazul (1857); Sotia lui Alexandru Aman (1863); Portretul lui lancu Vãcãrescu; Petrecerea cu lãutari; Vlad Tepes si solii; Capul lui Bathori; Bãtãlia de la Cãlugãreni etc.
Gravuri: Carol I; Jocul de cãrti; Cap de tigan slãtar; Jocul bãtutei; Un lãutar; La o seratã; Tigancã; Bivoli dejugati; Popas la munca câmpului etc.
.
autoportret
.
TUDOR VLADIMIRESCU
.
Vlad the Impaler and the Turkish Envoys
.
The driving out of the Turks at Calugareni
.
Cantareata cu lauta
.
TUDOR VLADIMIRESCU
.
Vlad the Impaler and the Turkish Envoys
.
The driving out of the Turks at Calugareni
.
Cantareata cu lauta
.
Citind in Gradina Cismigiu
.
Portret
.
Flori_în_vas
.
The Card Players
.
Un cersetor
.
Street in Cimpulung
.
PRIVIND IN ALBUM
.
Round-dance at Aninoasa
.
Portret de femeie
.
Portrait of Carol Davilla
.
Portrait of Ana Davilla
.
Mihai Viteazu
.
Mihai Viteazu
.
Feast with Gipsy Musicians
.
Batalia cu facle a lui Vlad Tepes
.
Ball in the studio of the artist
.
Hora Unirii la Craiova
.
Portret
.
Flori_în_vas
.
The Card Players
.
Un cersetor
.
Street in Cimpulung
.
PRIVIND IN ALBUM
.
Round-dance at Aninoasa
.
Portret de femeie
.
Portrait of Carol Davilla
.
Portrait of Ana Davilla
.
Mihai Viteazu
.
Mihai Viteazu
.
Feast with Gipsy Musicians
.
Batalia cu facle a lui Vlad Tepes
.
Ball in the studio of the artist
.
Hora Unirii la Craiova
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu