Constantin Brâncuşi despre opera sa
Google sarbatoreste 135 de ani de la nastere
"Il y a des imbéciles qui définissent mon œuvre comme abstraite, pourtant ce qu'ils qualifient d'abstrait est ce qu'il y a de plus réaliste, ce qui est réel n'est pas l'apparence mais l'idée, l'essence des choses."
"Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor."
.
Cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brancusi, figura centrala in miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii este considerat parintele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avant-gardei pariziene.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.
Lucrari din timpul scolii (1898 - 1906)
Capul lui Laocoon
Brancusi obtine o medalie de bronz pentru bustul „Laocoon” in cardul unui concurs organizat la Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti.
Orgoliu - 1905
Cuschita in gips a acestei lucrari, Brancusi a debutat in 1906, la Salonul parizian prezidat de Rodin.
Lucrarea reprezinta un cap de expresie - Studiu dupa natura. Portretul este conceput pe o structura linistita si simetrica. Calmul, exprimat de sculptura in ansamblu, este putin disturbat de privirea fetei care ascunde o umbra usoara.
Brancusi realizeaza si o statueta de vitrina reprezentind acelasi personaj.
A doua varianta a "Orgoliului" este expusa la Salonul de toamna si difera de versiunea anterioara in gips prin faptul ca partea de jos a fost micsorata si umerii trunchiati.
Copil - 1906
Este lucrarea cu care Brancusi a debutat in 1906 la Salon d'Automne.
Criticii nostri plastici au fost din primul moment favorabili sculptorului. Profesorul Mihai Dragomirescu afirma ca bustul a iesit din mana celui mai mare talent ce am avut pana acum si ca siguranta si indrazneala cu care a fost modelat Copilul nu am mai intalnit-o decat in bucati clasice.
Lucrarea a fost in cea mai mare parte distrusa.in timpul celui de-al doilea razboi mondial, doar capul ramanand intact, si a fost restaurata in septembrie1956, la cererea Muzeului de Arta.
Opera a fost expusa si la cea de-a sasea manifestare a asociatiei, “Tinerimea Artistica” la Bucuresti, si a fost achizitionata pentru Pinacoteca Statului in urma recomandarii pictorului Stefan Popescu.
Copil - 1906
Pentru a-l ajuta pe Brancusi, Stefan Popescu a organizat in 1906 o tombola al carui premiu era aceasta statueta in bronz.
La tombola au participat prieteni si cunoscuti din tara si camarazii si prietenii de la “Cercle des etudiants roumains”. Lozul castigator i-a revenit lui Victor N. Popp, student pe vremea aceea, cel care avea sa realizeze cea mai importanta colectie a operelor lui Brancusi din Romania.
Un al doilea exemplar turnat in atelierul Valsuani, care a apartinut Margaritei Pogany, se afla astazi intr-o colectie particulara britanica.
La tombola au participat prieteni si cunoscuti din tara si camarazii si prietenii de la “Cercle des etudiants roumains”. Lozul castigator i-a revenit lui Victor N. Popp, student pe vremea aceea, cel care avea sa realizeze cea mai importanta colectie a operelor lui Brancusi din Romania.
Un al doilea exemplar turnat in atelierul Valsuani, care a apartinut Margaritei Pogany, se afla astazi intr-o colectie particulara britanica.
Perioada de turnura (1907 - 1910)
Anul 1907 marcheaza incheierea unui prim stadiu de creatie Brancusi se desprinde de influenta lui Rodin, incepe sa practice taietura directa si se afla in cautarea propriului drum
Sarut – 1907
Este lucrarea prin care Brancusi isi afirma autonomia artistica.
Ideea principala din Sarut este simpla: iubirea ca fuziune intre doua entitati separate reface unitatea originala a vietii.
Sarutul lui Brancusi poate fi considerat o replica la Sarutul lui Rodin. Opera aduce o noua dimensiune conceptului de sculptura. Aceasta opera sculptata intr-o maniera aparent primitiva, este a doua lucrare la care Brancusi foloseste tehnica taierii directe.
Maiastra, 1912
The Muse, 1912
Adam and Eve, 1916–24
The Sorceress shown on Guard Dog, 1916–24
King of Kings, early 1930s
Bird in Space (L’Oiseau dans l’espace), 1932–40
Cumintenia pamantului – 1907
Cumintenia Pamantului reflecta filozofia lui Brancusi care isi are radacinile intr-o cumintenie anterioara crestinismului.
Sculptura reprezinta o femeie foarte concentrata asupra ei insasi, figura ei degajand un mister care o transforma intr-un portret universal. Din atitudinea statuii se degaja un sentiment de atasament fata de pamantul mama.
Petru Comanescu considera ca Ganditorul de la Hamangia este o pre-cumintenie a pamantului, criticii nepunandu-se inca de acord asupra sursei de inspiratie a acestei lucrari.
Lucrareaa fost expusa pentru prima data in 1910 la Bucuresti si a starnit reactii contradictorii, dar in cele din urma a fost acceptata
Opera matura (1911 - 1956)
De la Gotic incoace, sculptura europeana a fost napadita de muschi, de buruieni, de tot felul de excrescente care ascundeau cu totul forma. A fost misiunea speciala a lui Brancusi de a elimina ceea ce era de prisos si de a ne da din nou constiinta formei.
De la Gotic incoace, sculptura europeana a fost napadita de muschi, de buruieni, de tot felul de excrescente care ascundeau cu totul forma. A fost misiunea speciala a lui Brancusi de a elimina ceea ce era de prisos si de a ne da din nou constiinta formei.
Domnisoara Pogany – 1913
Este socotita de critici drept unul dintre cele mai celebre si cutezatoare portrete ale celui de-al XX-lea veac. Reprezinta o noua conceptie a portretului.
Aceasta figura de o delicatete extraordinara, cu ochi enormi ca de libelula, este in acelasi timp un portret si efigia unei frumuseti incarcata de mister. Asemanarea cu fotografia pictoritei Margit Pogany este frapanta. Aceasta a vizitat atelierul lui Brancusi în 1910 sau 1911, iar dupa razboi s-a stabilit în Australia.
Aceasta prima varianta a Domnisoarei Pogany, dupa cum o descria Brancusi în 1938 ...are bratele precis modelate, cu multa precizie, parul era strans intr-un coc pe ceafa; dar obrazul si-a pierdut trasaturile particulare în afara de ochi si de curba în arc a sprancenelor.
Este socotita de critici drept unul dintre cele mai celebre si cutezatoare portrete ale celui de-al XX-lea veac. Reprezinta o noua conceptie a portretului.
Aceasta figura de o delicatete extraordinara, cu ochi enormi ca de libelula, este in acelasi timp un portret si efigia unei frumuseti incarcata de mister. Asemanarea cu fotografia pictoritei Margit Pogany este frapanta. Aceasta a vizitat atelierul lui Brancusi în 1910 sau 1911, iar dupa razboi s-a stabilit în Australia.
Aceasta prima varianta a Domnisoarei Pogany, dupa cum o descria Brancusi în 1938 ...are bratele precis modelate, cu multa precizie, parul era strans intr-un coc pe ceafa; dar obrazul si-a pierdut trasaturile particulare în afara de ochi si de curba în arc a sprancenelor.
Muză adormită
Principesa X – 1916
La cererea principesei Maria Murat-Bonaparte, face o serie de schite avand ca model portretul acesteia. In aceasta opera din bronz poleit, preia arcul lung al gatului de la Femeie privindu-se in oglinda (o lucrare din 1909 cunoscuta numai din fotografii si din marturiile celor care au vazut-o in atelierul artistului).
Sculptura este formata dint-un cilindru subtire, curbat care are la un capat un ovoid, iar la celalalt o sfera.
Ionel Jiuanu spunea ... Intreaga sculptura e de o admirabila gratie si seninatate. Miscarea e lenta, armonioasa, iar lumina are o functie activa lunecand pe rotunjimile mladioase, creand un spatiu sculptural
La cererea principesei Maria Murat-Bonaparte, face o serie de schite avand ca model portretul acesteia. In aceasta opera din bronz poleit, preia arcul lung al gatului de la Femeie privindu-se in oglinda (o lucrare din 1909 cunoscuta numai din fotografii si din marturiile celor care au vazut-o in atelierul artistului).
Sculptura este formata dint-un cilindru subtire, curbat care are la un capat un ovoid, iar la celalalt o sfera.
Ionel Jiuanu spunea ... Intreaga sculptura e de o admirabila gratie si seninatate. Miscarea e lenta, armonioasa, iar lumina are o functie activa lunecand pe rotunjimile mladioase, creand un spatiu sculptural
Coloana fara sfarsit – 1918
Este prima versiune in lemn de stejar a Coloanei fara sfarsit, sculptate in amintirea celor cazuti in razboi, desi conform parerii unor cercetatori Brancusi a sculptat inca din 1909 unele variante de coloana .
Coloana formata din 3 module e construita din trunchiuri de piramida suprapuse.
Numele nu se refera la dimensiunea stalpului ci la structura ei geometrica: elementele constitutive se repeta aidoma si pot sa li se adauge oricat de multe fara a li se tulbura echilibrul. Fiecare element al constructiei incepe de unde se incheie cel precedent.
Profilul coloanei ar putea veni de la stalpii infipti la capataiul mormintelor din cimitirele romanesti
Este prima versiune in lemn de stejar a Coloanei fara sfarsit, sculptate in amintirea celor cazuti in razboi, desi conform parerii unor cercetatori Brancusi a sculptat inca din 1909 unele variante de coloana .
Coloana formata din 3 module e construita din trunchiuri de piramida suprapuse.
Numele nu se refera la dimensiunea stalpului ci la structura ei geometrica: elementele constitutive se repeta aidoma si pot sa li se adauge oricat de multe fara a li se tulbura echilibrul. Fiecare element al constructiei incepe de unde se incheie cel precedent.
Profilul coloanei ar putea veni de la stalpii infipti la capataiul mormintelor din cimitirele romanesti
Pasarea in vazduh – 1923
Tot in 1923 sculpteaza o varianta in marmura galbena aflata acum la Muzeul de Arta din Philadelphia.
Toate versiunile Pasarii in vazduh sunt atasate de soclu printr-o vergea metalica care patrunde atat in soclu cat si in pasare. La versiunile in marmura, cum este si cea de fata, tija metalica este introdusa in lucrare pana mai sus de mijlocul corpului, inainte de a sculpta Pasarea .
Tot in 1923 sculpteaza o varianta in marmura galbena aflata acum la Muzeul de Arta din Philadelphia.
Toate versiunile Pasarii in vazduh sunt atasate de soclu printr-o vergea metalica care patrunde atat in soclu cat si in pasare. La versiunile in marmura, cum este si cea de fata, tija metalica este introdusa in lucrare pana mai sus de mijlocul corpului, inainte de a sculpta Pasarea .
Anii 1897 - 1906
Din această datează operele:
1897 - Craiova - Bustul lui Gheorghe Chiţu
1898 - Bucureşti - Bustul Vitellius
1900 - Bucureşti - Capul lui Laocoon
1902 - Bucureşti - Ecorşeul
1902, probabil ianuarie - Bucureşti - statuetă simbolizând muzica corală românească
1902, octombrie - Craiova - bustul lui Ion Georgescu-Gorjan
1903 - Bucureşti - bustul generalului doctor Carol Davila
1905 - Paris - Orgoliu
1906 - Paris - Copil - gips
1906 - Paris - Supliciu - piatră
1906 - Paris - Cap de copil - bronz
1906 - Paris - bustul Victoriei Vaschide
1906 - Paris - bustul doctorului Zaharia Samfirescu
1906 - Paris - portretul pictorului Nicolae Dărăscu
1897 - Craiova - Bustul lui Gheorghe Chiţu
1898 - Bucureşti - Bustul Vitellius
1900 - Bucureşti - Capul lui Laocoon
1902 - Bucureşti - Ecorşeul
1902, probabil ianuarie - Bucureşti - statuetă simbolizând muzica corală românească
1902, octombrie - Craiova - bustul lui Ion Georgescu-Gorjan
1903 - Bucureşti - bustul generalului doctor Carol Davila
1905 - Paris - Orgoliu
1906 - Paris - Copil - gips
1906 - Paris - Supliciu - piatră
1906 - Paris - Cap de copil - bronz
1906 - Paris - bustul Victoriei Vaschide
1906 - Paris - bustul doctorului Zaharia Samfirescu
1906 - Paris - portretul pictorului Nicolae Dărăscu
Complexul arhitectural de la Targu Jiu – 1935
Este opera sa principala.
Complexul conceput ca un omagiu adus eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial, este realizat la propunerea Ligii Nationale a Femeilor din judetul Gorj, prezidata de Aretia G.Tatarascu.
Initial proiectul cuprindea doua lucrari: Coloana recunostintei fara de sfarsit, inchinata eroilor cazuti in 1916 in luptele de pe malul Jiului si Portalul de piatra, care urma sa fie poarta principala a gradinii publice din Targu Jiu. Un al doilea proiect prevedea amplasarea Portii sarutului la 15 metri departare de strada, dar Brancusi hotaraste sa ridice Poarta Sarutului mai in interiorul gradinii, in locul unde se gaseste astazi.
Complexul conceput ca un omagiu adus eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial, este realizat la propunerea Ligii Nationale a Femeilor din judetul Gorj, prezidata de Aretia G.Tatarascu.
Initial proiectul cuprindea doua lucrari: Coloana recunostintei fara de sfarsit, inchinata eroilor cazuti in 1916 in luptele de pe malul Jiului si Portalul de piatra, care urma sa fie poarta principala a gradinii publice din Targu Jiu. Un al doilea proiect prevedea amplasarea Portii sarutului la 15 metri departare de strada, dar Brancusi hotaraste sa ridice Poarta Sarutului mai in interiorul gradinii, in locul unde se gaseste astazi.
Cele trei sculpturi - Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana fara sfarsit - sunt dispuse pe aceeasi axa orientata vest-est, cu lungimea de 1275 m.
Masa Tacerii este lucrata in calcar si are urmatoarele dimensiuni: tablia 2,15 m diametru si 0,43 m grosime, piciorul 2 m diametru si 0,45 m grosime. Initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua.
Masa Tacerii este lucrata in calcar si are urmatoarele dimensiuni: tablia 2,15 m diametru si 0,43 m grosime, piciorul 2 m diametru si 0,45 m grosime. Initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua.
Poarta sarutului, al doilea monumet din cadrul ansamblului, este construita din travertin de Banpotoc. Brancusii a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Dimensiunile acestei lucrari sunt de 5,13 m inaltime si 5,45 lungime. Stalpii au latura de 1,69 m. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
Coloana fara sfarsit, considerata de catre Sydnei Geist "punctul de varf al artei moderne", se afla situata in extremitatea estica a axului care formeaza actuala strada Eroilor. Inalta de 29,33 m, este constituita din 17 module romboidale din fonta initial alamita. Modulele de 1,80 m inaltime si aproximativ 860 kg greutate sunt montate pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
Elementele Coloanei au fost turnate la Atelierele Centrale Petrosani. Intregul proces de ridicare a Coloanei s-a desfasurat din punct de vedere tehnic sub conducerea inginerului Stefan Georgescu-Gorjan. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938.
Ca intreaga creatie brancusiana, diseminata in toata lumea si ansamblul de la Targu Jiu a determinat din partea exegetilor numeroase interpretari. Ne vom margini insa la ceea ce sustine Constantin Brancusi intr-o scrisoare adresata Aretei Tatarescu imediat dupa inaugurarea ansamblului, precum si la alte referiri facute intr-o serie de documente ulterioare.
Intregul ansamblu este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial. Masa tacerii reprezinta masa de dinaintea confruntarii de la care pleaca la lupta viitorii combatanti si eroi. Acestei explicatii i se aduce si o componenta mitico-filozofica in sensul ca masa ar reprezenta o moara a timpului. Timpul macinat este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul se petrece in tacere. Singurul element tonic era dat de curgerea Jiului, in imediata apropiere.
Aleea scaunelor a reprezentat domeniul celor care participa fara sa se implice, prevazator, asteptand finalul; ei reprezinta ordinea impusa si circumstantele.
Poarta sarutului este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului prezent pe stalpii portii ar putea fi perceput si ca ochiul care priveste inlauntru.
Calea Eroilor este calea "sufletelor eroilor", este drumul parcurs de la inceputul pana la sfarsitul vietii.
Biserica Sfintii Apostoli se incadreaza foarte bine ansamblului, ea constituind componenta religioasa a acestuia.
Coloana sau Columna (cum o numea Brancusi) fara sfarsit reprezinta un adevarat "testament spiritual" al marelui artist, un adevarat axis mundi menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului.
Sursa:ici.ro
Atelierul lui Brancusi
„Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini - Constantin Brâncuşi ”
Testament Brancusi
Documentar Constantin Brancusi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu